Autor W. Somerset Maugham
Editura Polirom
An apariţie 2011
Nr. pagini 228
Preţ 16.95 ron la libris.ro
Vălul pictat poate fi definit ca o carte de buzunar, care se pretează a fi citită uşor, cu un fir epic constant, fără prea multe detalii în ceea ce privesc locaţiile desfăşurării acţiunii sau în descrierea personajelor. Aceast roman a fost ecranizat în 2006, câştigând Globul de Aur, cu un succes deosebit cu Naomi Watts şi Edward Norton în rolurile principale.
Mulţumesc celor de la libris.ro pentru amabilitate şi pentru promptitudine, deoarece datorită lor am achizitionat această carte şi am avut posibilitatea de a ma bucura de scrierile ei.
Cartea relevă o poveste tulburătoare de viaţă şi de dragoste trăită de frumoasa Kitty Fane - personajul principal, care în urma unui adulter este forţată de soţul ei, medic bacteriolog, să-l însoţească în China, într-o zonă afectată de holeră. Mariajul tinerei nu este unul clasic, ci mai degrabă poate fi clasat ca un mariaj forţat de circumstanţele vieţii modeste şi în primul rând de inmaturitate dovedită din partea femeii. Într-un fel, putem afirma că soţul acesteia doreşte o răzbunare cumplită astfel încât o forţează pe Kitty să-l însoţească în acel loc murdar de boală pentru a o molipsi si pe ea, totul ducând la o moarte pregătită.
În contact cu suferinţa, cu boala şi moartea, eroina suferă o transformare profundă, care o face să-şi reevalueze viaţa şi să înveţe să iubească. Aceasta are parte de o scurtă perioadă de linişte interioară datorită vieţii monahale, unde cu ajutorul maicilor realizează că poate renunţa la răutate, la vanitate, ranchiună şi înverşunare pentru o transformare total opusă.
Eroina descoperă că munca în mănăstire îi revigora spiritul, se ducea la mănăstire în fiecare dimineaţă şi revenea la Bungalow la asfinţit.
Prin această experienţă, descoperă faţa adevărată a soţului, astfel încât realizează că iubirea arătată de el nu este curată şi sinceră, ci doar o alinare şi apoi devenită obişnuintă.
Personal, cartea mi-a plăcut, acţiunea a fost simplă, însă am fost surprinsă plăcut de narator spre sfârşitul romanului, unde acţiunea a căpătat un alt sens, pe care nu-l aşteptam. Cartea prezintă un sfârşit foarte frumos deşi desfăşurarea acţiunii este tragică, dramatică.
Vă recomand să citiţi romanul, să realizaţi o comparaţie între ecranizare şi carte. Care a fost oare mai expresiv?!...rămâne totuşi la latitudinea fiecăruia........eu apreciez scrierea în sine!
Toate sunt amestecate, dar discern vag un tipar şi văd înaintea mea o bogăţie inepuizabilă, misterul şi ciudăţenia fiecărui lucru, compătimirea şi milostenia, Calea şi Drumeţul şi, poate, la capătul drumului, pe Dumnezeu.
Lectură plăcută!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu